bohemma creative arts

Archive for the ‘Editorial’ Category

Inca de la aparitia primului numar in 1892 in SUA, revista Vogue a fost un adevarat trend setter in materie de moda. Sunt 120 de ani de cand publicatia dicteaza pe piata revistelor de profil, activand intr-o industrie ce depaseste fabuloasa suma de 300 de miliarde de dolari.

Anul acesta, editia aniversara a revistei Vogue depaseste toate recordurile: are un numar de 916 pagini iar prima coperta ii apartine lui Lady Gaga. Cu aceasta ocazie au fost realizate si o serie de fotografii, dar si o lista cu cu cele mai importante figuri din industria modei si nu numai, „talentele”, „vocile momentului”, cei care influenteaza cultura pop:  Jennifer LawrenceKristen Stewart,Nicolas Ghesquiere si Florence Welch sunt doar cateva dintre numele care apara in celebra Vogue 120 list.

 

 

 

 

Anna Wintour, cea care i-a inspirat pe realizatorii filmului „The devil wearsPrada”conduce publicatia din 1988 iar influenta ei pentru casele de moda este coplesitoare. Implicarea revistei presupune insa mai mult decat credem. De-a lungul timpului, revista a influentat evolutia unor designeri si a unor importante case de moda. In anii ’90, Vogue a avut pe coperta manechine imbracate in haine de blana. A fost o adevarata revelatie pentru designeri, intrucat prea putini includeau blana in colectiile lor. Anii ’90 au insemnat asadar pentru Vogue readucerea blanii in atentia publicului. In 2007, dupa prezentarea colectiei toamna-iarna Prada, reprezentantii revistei au facut presiuni pentru ca materialele-cheie ale colectiei sa fie schimbate. Acestia erau de parere ca materialele erau prea grele pentru a fi purtate, iar drept rezultat, Prada a inlocuit combinatia de lana si mohair cu matase si mohair.

 

Dar influenta prestigioasei reviste nu se opreste aici. Vogue a fost printre primele reviste care a indraznit sa promovee frumusetea afro-americana. In 1966, Vogue din Marea Britanie promova pe prima coperta un model de culoare, Donyale Luna, iar in 1975, Vogue SUA aparea cu un alt model de culoare, Beverly Johnson. Astfel, publicatia a contribuit la inlaturarea prejudecatilor si a rasismului. Asadar nu este de mirare ca The New York Times a numit revista Vogue „cea mai influenta revista de moda din lume”.

 

Reclame

 

 

Momentul in care umbli prin lucrurile mamei si dai peste o adevarata comoara…priceless. Lucruri de acum 25 de ani, pe care pana de curand le consideram invechite, demodate, mi se par acum minunate. Imi aduc aminte cum mama mea imi spunea acum cativa ani ca moda va reveni si eu nu o intelegeam de ce pastra “vechituri”.

Cititi intregul articol in post-ul meu de pe amelie.ro

 

 

 

 

Parabeni, SLS, SLES, coloranți și parfumuri sintetice…toate se regăsesc în compoziția cosmeticelor pe care le folosim zilnic. Câte dintre noi citim etichetele înainte de a achiziționa un produs, chiar dacă este vorba doar despre un ruj? Zilnic ne expunem factorilor de mediu și poluării din ce în ce mai agresive, iar cosmeticele, ca și cum nu ar fi fost de ajuns, s-au aliat și ele inamicului. Țintă sigură suntem noi, consumatoarele, pentru că nu ne gândim că un produs achiziționat cu scopul de a corecta defecte/ de a ne înfrumuseța poate face mai mult rău decât bine. Începând cu parfumurile, rujurile, loțiunile de corp și mascara, toate conțin în medie peste 80 de substanțe dăunătoare corpului. În cele mai fericite cazuri, putem scăpa „usor” doar cu efecte vizibile, la nivelul pielii, însă de cele mai multe ori sunt afectate și organele interne ale corpului.  De la iritații, acnee și alte afecțiuni dermatologice, până la cazuri grave, precum cancer renal, pulmonar sau hepatic, tulburări hormonale, infertilitate și afecțiuni ale sistemului nervos – toate pot fi cauze ale ingredientelor din compoziția cosmeticelor. Nu este de mirare că Uniunea Europeană a interzis peste 1000 de substanțe dăunătoare organismului.
Deși lista cu ingredientele nocive circulă și pe internet, este bine să ne-o reamintim ori de câte ori intenționam să facem o vizită la raionul de cosmetice:

Parabeni: atenție, efectele nocive apăr chiar și în cantități mici, evitați așadar denumiri ca
ethylparaben, benzylparaben, methylparaben, butylparaben, propylparaben.
Triclosan: poate provoca infertilitate și afecta funcțiile tiroidei.
 Parfumuri sintetice: cu cât produsul are un miros mai puternic, cu atât mai mult ne lăsăm păcălite și îl băgam în coș, doar pentru că are un „miros frumos”. Riscăm în schimb iritații, alergii, acnee și alte afecțiuni dermatologice.
Imidazolidinyl urea și diazolidinyl urea, cel mai des întâlnite, după parabeni, toxice pentru organism.
Propylene Glycol: poate afecta ficatul, rinichii și dezvoltarea epidermei.
Sodium Lauryl Sulfate:  produce iritații puternice ale epidermei, infecții, căderi ale părului, afectează vederea.
Xylena: o găsim mai ales în vopseaua de păr și lacurile de unghii și poate afecta pielea, ficatul, precum și tractul respirator.
Lauril sulfat, găsit și sub denumirile sodium laurel, SLS, SLES, sodiu lauryl sulfate, lauryl sulfate, are efecte negative asupra ficatului, rinichilor, plămânilor și pielii, provocând iritații puternice.
 Uleiuri minerale: parafină, petrolatum, care favorizează apariția acneei și a altor tulburări dermatologice, duc la îmbătrânirea prematură a pielii și astupă porii.
Dietilhexilphtalate /DEHP și alte ingrediente care au terminația „phtalate” duc la afecțiuni ale ficatului, dereglări hormonale, alergii, infertilitate.

 

 

 

 

 

 

 

 

Alternativele, deși puține, ar fi alegerea unor produse cât mai naturale și o grijă mai mare atunci când achiziționăm un produs doar pentru că este frumos ambalat. În spatele ambalajului se pot afla  ingrediente care ne vor afecta irevocabil sănătatea. Cu cât este mai scurtă lista ingredientelor, cu atât mai mult avem șansa de a cumpăra un produs natural. Evită produse pe care găsești sintagme precum „derivat din”, „compusi „. Verifică produsele pe care le folosești, un șampon verde sau albastru, un balsam roz cu siguranță vor conține coloranți artificiali și parfumuri sintetice.

Rochite, fustițe, machiaje, tocuri, gătit și curățenie. Sună cunoscut? Mulți le-ar asocia inevitabil cu femeile, dar atunci când și bărbații se arată la fel de interesați de ele, schimbăm registrul discuției. Am zis cumva bărbați? Poate doar biologic, pentru că aparențele ne spun altceva.
M-am hotărât să scriu despre un subiect pe care l-am abordat și în lucrarea de disertatie, pentru că este mult prea interesant pentru a-l păstra doar pentru mine. Vorbim astăzi  despre fa’afafinele din Insula Samoa și hijra din India, cazuri ce trec dincolo de granița de gen. Mulți își pun problema existenței unui al treilea sex, alții vorbesc despre pură excentricitate. De cele mai multe ori normele de gen, îmbrăcămintea, rolurile sexuale sunt dictate de către societate. Cu alte cuvinte, genul este un construct social, iar cazurile mentionate mai sus sunt exemple clare. În ciuda reticenţei multor societăţi, culturile de faţă sunt exemple vii ale acceptării persoanelor care nu se simt bine în corpul lor şi se consideră alt gen.

Fa’afafinele din Samoa şi Noua Zeenlandă sunt biologic bărbaţi care acceptă statutul de femei, la nivel social, adoptă comportamente considerate a fi tipic feminine. În fa’asamoa (societatea samoană) , fa’afafinele sunt considerate ca făcând parte din al “treilea gen”, diferit de cel masculin şi feminin, cu atribuţii şi roluri specifice genului din care fac parte, diferite faţă de cele ale bărbaţilor şi femeilor. Termenul fa’afafine se traduce prin “precum o femeie/asemănător unei femei” (fa’a – precum, fafine- femeie). Greşeala cea mai frecventă este de a considera fa’afafinele homosexuali, întrucât acestea au o viaţă sexuală variată, iar relaţiile dintre un Tane (bărbat) şi o fa’afafine (al treilea gen) nu se consideră ca fiind între membrii aceluiaşi sex, ci mai degrabă între două genuri diferite.


Multe voci spun că înainte de contactul cu Occidentul, fa’afafinele erau simpli “băieţi feminini”, dar expunerea la filmele occidentale i-a învăţat că îmbrăcămintea, machiajul şi în general aspectul pot fi folosite ca semnificanţi ai genului. O altă influenţă occidentală este reprezentată de adoptarea unor nume europene creştine, specific feminine, de obicei asociate cu nume ale unor fotomodele, nume cunoscute ale unor femei, hiper-feminine. Cu toate acestea, multe dintre reperezentantele acestui gen nu poartă haine femeieşti pentru a se simţi fa’afafine. Asumarea apartenenţei la un gen este ambiguă, şi nu pentru că fa’afafinele se percep pe sine ca fiind ambigue din punct de vedere al aparteneţei la un anumit gen, ci pentru că acesta este modul în care sunt privite de către ceilalţi. Anumite aspecte fizice ale corpului le îndeamnă pe unele dintre ele să adopte vetimentaţia feminină, după cum le poate detetmina să păstreze aparenţa masculină. De asemenea, adoptarea unei maniere femine sau masculine poate fi determinată şi de anumite munci care presupun efort fizic ridicat, astfel încât musculatura corpului dezvoltă totodată masculinitatea acestuia. Identitatea fa’afafinelelor este efectuată şi creată prin intermediul corpului, printr-o serie de elemente “superficiale”, disponibile pentru schimbări relativ uşoare, precum părul, machiajul şi îmbrăcămintea. Astfel de elemente de “suprafaţă”, “superficiale” sunt frecvent modificate de către toţi oamenii în performanţele lor de gen. Alături de elementele “superficiale” , alte aspecte care pot fi supuse schimbării sunt cele care modifică forma corpului, greutatea şi musculatura, dar şi tehnici medicale care feminizează corpul.


Alte exemple care nu îşi găsesc corespondent în împărţirea binară clasică a genului şi provoacă ideile occidentale despre gen şi sex sunt hijra  din Asia de Sud. Deşi biologic sunt bărbaţi, se consideră că sunt hermafrodiţi sau intersexuali (organele sexuale externe diferă de cele interne), iar identitatea lor sexuală este feminină. Unii dintre ei recurg la metode chirurgicale de castrare, sau vaginoplastie, practici ce sunt considerate de mare importanţă religioasă. Deeşi societatea îi atestă ca fiind al treilea gen, drepturile acestora sunt limitate: nu pot avea buletin, paşaport sau orice act de identitate, acesta fiind şi motivul pentru care majoritatea recurg la prostituţie şi cerşetorie. Hijra sunt consideraţi a fi un simbol al fertilităţii, datorită energiei sexuale acumulate în timpul castrării, iar din acest motiv comunitatea îi cheamă la nunţi şi botezuri, unde hijra cântă şi dansează.
Ca şi în cazul fa’afafinelelor, identitatea hijra este creată prin intermediul corpului, printr-o serie de elemente vizuale ce pot fi supuse uşor schimbărilor, precum părul, machiajul şi îmbrăcămintea. Hijra adoptă ţinute vestimentare tipic feminine, de obicei sariuri, poartă bijuterii şi părul lung. Deşi comunitatea locală îi acceptă ca fiind un al treilea gen, cu identitate sexaulă distinctă, multe voci acuză asemănările dintre hijra  şi travestiţi. Este demn de menţionat că în India, alături de alte minorităţi sexuale există şi travestiţi sau bărbaţi efeminaţi, fără a fi consideraţi ca având identitate sexuală diferită şi fără ca aceştia să treacă prin ceremonia de castrare. Este şi cazul  jogappa, bărbaţi efeminaţi, care poartă haine femeieşti, au părul lung şi nume feminine sau al aşa-numiţilor jankhas, kothi şi zenan, care au înclinaţii homosexuale.

Cazurile pot fi explicate prin definiţia genului dată de Judith Butler – “set de acte repetate într-un cadru extrem de rigid, care se închegă de-a lungul timpului pentru a produce apariţia unei substanţe, sau un fel natural de a fi”. Această teorie permite ca sexul/genul să poată fi înţeles ca un aspect al subiectivităţii care este socializată, dar care este repetată atât de des încât se sedimentează până la punctul în care devine imuabilă. Odată ce acest gen este sedimentat prin repetiţie, individul “devine” apoi genul pe care îl adoptă, îl întruchipează. Fa’afafinele si hijra sunt exemple ale faptului că sexul nu este înnăscut, ci este mai degrabă o serie de practici care pot fi învăţate.

 

Etichete: ,

Când am văzut pentru prima data o camee m-am oprit în fața vitrinei și am admirat-o minute în șir. A fost dragoste la prima vedere. De atunci, ori de câte ori văd o camee, cu greu mă mai pot dezlipi de vitrina magazinului.  


În zilele noastre, curentul vintage ia din ce în ce mai multă amploare, iar cameele sunt clar un bun exemplu. Inițial un simbol al curților regale, cameea a rezistat schimbărilor din modă, fiind printre singurele accesorii care revin constant în garderoba noastră. Istoricii de modă precizează că Regina Victoria și Ecaterina cea Mare aveau o colecție impresionantă de camee. Marea Camee a Franței rămâne cu siguranță cel mai cunoscut exemplar de acest gen, datând din anul 1279. Marea Camee a Franței impresionează atât prin dimensiuni- 31 cm pe 26,5 cm, cât și prin complexitatea sculpturii.  
 
De obicei, cameea ia fora unei sculpturi în relief, realizată minuțios pe suprafața diverselor pietre sau scoici. Pentru a adăuga un plus de eleganță, designerii de bijuterii adaugă fie o pamblică de catifea, fie satin în culori calde. Cameele au ca motive fie zei și zeițe antice, fie figuri marcante ale istoriei, precum Afrodita, Cleopatra, Nefertiti sau regina Victoria.  
       
Indiferent de forma pe care o alegeți să o purtați, fie că este vorba despre cercei, broșă, pandantiv sau inel, cameea vă va adăuga cu siguranță un aer victorian.

Nu mă uit la TV foarte des, și atunci când o fac, prefer să mă uit la canalul Discovery  Travel & Living. Am rămas uimită când în program s-a strecurat și emisiunea „Frumuseți în miniatură” (Toddlers & Tiaras), despre concursurile de frumusețe destinate copiilor. Nu era pentru prima dată când auzeam despre asta, dar faptul că am fost martora tuturor elementelor de culise ale acestor concursuri m-a făcut să pun la îndoială sănătatea mintală a părinților.
 
În competiție pot intra chiar și bebeluși care nu au împlinit încă un an, iar fetițele trec prin aceleași schimbări pe care le suportă un adult la astfel de competiții: sunt coafate, machiate în exces, defilează pe scenă aproape goale, iar în unele cazuri sunt supuse operațiilor estetice- totul de dragul „frumuseții”. Pe scenă se comportă ca niște femei în miniatură: poartă tocuri, haine extrem de feminine și zâmbesc forțat și iși mișcă lasciv șoldurile. Din culise, mamele se isterizează și au emoții mai rău ca la admiterea la facultate, atunci când fetițele uită coregrafia învățată mecanic. În cele mai multe cazuri mamele sunt casnice, supraponderale, departe de a fi considerate frumoase, dovadă că își proiectează frustrările în proprii copii.
 

Din nou arătăm cu degetul spre America, cea care este responsabilă pentru acest fenomen, care ia amploare și în alte state ale lumii. Aici a avut loc primul concurs de frumusețe destinat copiilor, în 1961, într-un parc de distracții.

Avântul de care se bucura fenomenul avea să fie întrerupt însă în 1996, când una dintre fetițele participante la un astfel de concurs a fost găsită moartă în pivniță casei în care locuia. Deși asasinul lui JonBenet Ramsey nu a fost găsit, presă a speculat multă vreme că mama acesteia ar fi fost autoarea crimei. 

                                                              JonBenet Ramsey

Cu ce rămân fetițele în urmă tuturor acestor experiențe: că DOAR frumusețea este cea care contează în viață și trebuie să te lupți pentru a te face remarcată, că trebuie să înveți de mică să fii competitivă și să o urăști pe cea care este mai bună decât tine.

Pentru necunoscători, Mad Men este un serial produs de americanul Matthew Weiner, care evoca America anilor 60. Până în prezent serialul a strâns 13 Emmy și 4 Golden Globes. Mad Men vorbește despre  principalii jucători din lumea publicității, domeniu exclusiv masculin în anii 60, exploatând în același timp fenomenul inegalității dintre femei și bărbați, al misoginismului și adulterului duse la extrem. Impactul vizual este impresionant, dar serialul excelează și la capitolul replici, distribuție și joc actoricesc.  


 Niciun serial de televiziune nu reuseste să surprindă atât de veridic lumea patriarhală în care femeile erau constrânse să trăiască. În mod paradoxal, Don Draper, mosoginul „de serviciu” al serialului reușește să intre în grațiile publicului, în ciuda comportamentului față de femeile din viața lui (a se revedea scenele în care Don Drapper este întâmpinat de secretară înainte să între în birou și acesta își aruncă pălăria și haina în brațele ei, folosind-o pe post de curier).   
 
 Revenind însă la impactul vizual pe care îl menționam mai sus, serialul a atras atenția multor actori din industria modei, fiind un adevărat trend setter în materie de modă, make-up și atitudine. Serialul celebrează feminitatea, eleganța clasică a acelor ani, dar și femeile cu forme, în detrimentul celor costelive din zilele noastre. Ce-i drept, o mare parte din „vină”a avut-o și Christina Hendricks, actrița care joacă în rolul secretarei Joan Holloway, care a fost desemnată cea mai sexy femeie din lume.
 
 Toți ochii se îndreaptă către Janie Bryant, designerul care a făcut ca eleganța ținutelor din anii 60 să fie din nou la modă și în prezent. Siluete voluptoase, talii bine marcate, mănuși, coafuri elegante, ochi perfect conturați și nelipsitele buze roșii, toate sunt detalii care fac parte din amprenta încă vizibilă pe care au lăsat-o anii 60. 
 


Stilul vestimentar din Mad Men este un exemplul clar care demonstrează autenticitatea teoriei puțin înseamnă mult, mai ales în materie de culori, forme și modele. Minimalismul este cuvântul de bază în ceea ce privește stilul vestimentar masculin: costume elegante, cămăși albe, croială clasică, culori închise și cravate cu modele simple.

În ceea ce privește sexul frumos, totul se concentrează în jurul celor trei figuri feminine centrale: Betty, Peggy și Joan.  Vorbim despre rochii și fuste cu volum, motive florale, rochii cu talie înaltă, iar ca accesorii perlele și ochelarii de soare cateye-toate asortate la grația și finețea feminină. 
 

 

 

 

 

 

 

 

 

Încă de la apariția primului sezon din Mad Men în 2007, anunturile prin care designerii își făceau cunoscute noile colecții inspirate din celebrul serial nu au mai contenit.  Și exemplele sunt numeroase: Banana Republic, LaChatterie, Prada, Nina Ricci, Louis Vuitton.  


Let’s talk about

decembrie 2018
L M M J V S D
« iun.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  
Bloguri, Bloggeri si Cititori
Make Up Blogs
Reclame