bohemma creative arts

Practica încorsetării

Posted on: 28 Septembrie 2011

Vă promiteam zilele trecute un „to be continued” la postul meu despre „corpul îmbrăcat”. Vorbim astăzi despre corset şi lucruri din culise pe care sunt convinsă că abia aşteptati să le aflati.

De-a lungul istoriei, corsetul a avut un rol crucial, ajutându-le pe femei să-şi modeleze corpul în funcţie de formele dezirabile social la un moment dat. În secolul XVIII corsetul începe să capete conotaţii sexuale, întrucât crea forma de clepsidră a corpului, atrăgând atenţia asupra sânilor şi coapselor. Corsetul a fost privit multă vreme ca fiind un simbol al statusului social, întrucât purtarea unui articol vestimentar atât de strâmt făcea imposibilă orice activitate pro

ductivă. Pentru femei era o formă de a marca bunăstarea soţului, care îşi permitea asemenea ornamente. Multi critici sociali, printre care şi Thorstein Veblen preciza că funcţia de constrângere a vestimentaţiei marchează incapacitatea corpului de a executa munci fizice, dar în acelaşi timp subliniază şi prestigiul social: oanoarea este cu atât mai mare cu cât incapacităţile fizice induse de haine sunt mai vizibile.

David Kunzle, care a scris despre practicile modelării corpului, în special despre încorsetare foloseşte termenul de fetişism pentru a sugera ataşamentul faţă de obiectele care intră în contact cu zonele erogene ale corpului feminin. Acelaşi autor interpretează încorsetarea strânsă ca fiind o strategie raţională şi intenţionată, susţinând ca ar putea fi considerată o limitare a sexualităţii femeilor, ca un protest al acestora împotriva vieţii pe care erau constrânse să o trăiască: sarcini continue şi creşterea copiilor.

Aşadar, deşi încorsetarea poate părea la început o practică de neînţeles, poate fi interpretată ca instanţă de utilizare a corpului ca o resursă pentru atingerea unor scopuri, în cazul în care „proprietarul” corpului nu dispune de resurse alternative. Deşi nu împărtăşeşte ideea despre fetişism alăturată corsetului, autoarea Valerie Steele consideră că vestimentaţia împorăvătoare a femeilor (încorsetarea strânsă, turnura) este un simbol al oprimării acestora, dar care a fost transformată treptat în „simboluri ale dominaţiei asupra bărbaţilor”.

Contrar practicilor de modelare a corpului, autorii acelor vremuri vorbesc despre faptul că îmbrăcămintea trebuie să urmeze liniile naturale ale corpului, şi nu să le deformeze. Peter Corrigan, un important scriitor despre artă menţiona în cartea sa, “The dressed society. Clothing, the Body and Some Meanings of the World”, că  “îmbrăcămintea nu ar trebui să deformze corpul, ci să urmeze liniil enaturale ale acestuia. Nimic nu este mai frumos decât linia naturală a corpului uman, şi prin urmare să o strici prin încorsetarea strânsă sau tocuri, …sau orice alte excrescenţe fără sens, este contrar bunului simţ şi artei”

Deşi mulţi specialişti insistă asupra efectelor negative pe care corsetul le poate avea asupra organelor interne, multe femei acceptă să îl poarte şi în prezent. Este şi cazul americancei Cathie Jung, în vârstă de 73 de ani, care a intrat în Cartea Recordurilor, după ce ajuns la circumferinţa de 38 de cm în talie. Odată cu schimbarea mentalităţilor, corsetul s-a repoziţionat în prezent ca un accesoriu la modă, înlocuind conotaţiile de oprimare a femeilor şi fiind mai degrabă considerat un simbol al feminităţii.

                                                   Cathie Jung
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Let’s talk about

Septembrie 2011
L M M M V S D
    Oct »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  
Bloguri, Bloggeri si Cititori
Make Up Blogs
%d blogeri au apreciat asta: