bohemma creative arts

Corpul îmbrăcat

Posted on: 27 Septembrie 2011

Am remarcat că în societatea modernă se conturează două aspecte: modelarea unei anumite forme a corpului, în funcţie de tendinţele modei, apariţia unor termeni în moda autohtonă care fac trimiteri la siluetele „de sezon”, ca fiind cele dezirabile (vezi exprimările de genul „sezonul acesta se poartă…”), iar cea de-a doua tentinţă se referă la importanţa relaţiei dintre corpul individual şi cel social, investirea în hainele de „firmă”, ca mărci ale identităţii, adoptarea unor stiluri vestimentare vanitoase, care pun accentul pe „etichetă”

Corpul acoperit de haine semnifică o opoziţie cu corpul gol, dar implicit şi viceversa. Una dintre numeroasele teorii care au încercat să explice gestul acoperirii corpului este cea a “ruşinii”, teorie răspândită mai ales în secolele XVIII-XIX. Cu alte cuvinte, ne acoperim corpul din decenţă, din ruşinea faţă de goliciune, de senzualitate. Această teorie a dat naştere la teoria “indecenţei”, potrivit căreia hainele ar avea de fapt rolul de a descoperi corpul, şi nu de a-i acoperi goliciunea. Perspectiva coincide cu cea al lui Flugel, din lucrarea The Psychology of Clothes, conform căreia îmbrăcămintea ar avea semnificaţii ambivalente: hainele acoperă corpul, dar în acelaşi timp atrag atenţia asupra lui. O altă teorie, cea a „consumului prin transfer” a lui Thorstein Veblen vorbeşte despre faptul că femeia este cea care preia prin transfer, nevoia bărbatului de a afişa prin opulenţă, consumul ostentativ. În special în secolele XVII-XVIII, femeile din clasele aristocratice sunt cele care afişează în mod ostentativ bunăstarea şi bogăţia, prin felul în care se îmbracă. Numită teoria „trickle-down”, această teorie, a vestimentaţiei ca marcă a statutului social, a fost acceptată şi de autorul Pierre Bourdieu, care preciza în cartea sa, „La Distinction. Critique sociale du jugement” că vestimentaţia, alături de preferinţele în pictură sau muzică reprezintă „oportunităţi de relevare a poziţiei sociale pe care individul o ocupă în cadrul societăţii.”

Alte puncte de vedere fac corelaţii între atitudinile sexuale şi îmbrăcăminte. Numeroşi autori au conturat idei despre haine ca fiind un stimulent sexual, explicând astfel efectul de feminizare a modei, început la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Să ne concentrăm atenţia asupra câtorva articole de vestimentaţie care i-au făcut pe unii autori să facă astfel de analogii: corsetul şi pantofii cu toc.

To be continued…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Let’s talk about

Septembrie 2011
L M M M V S D
    Oct »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  
Bloguri, Bloggeri si Cititori
Make Up Blogs
%d blogeri au apreciat asta: